Traseul parcurs de acea persoană este reprezentat pe desen cu linie groasă.
Punctul A este punctul iniţial, iar punctul C este punctul final.
Distanţa de la punctul de plecare până la puntul final este lungimea AC, care reprezintă o diagonală în trapezul isoscel ABCD.
AB şi CD trec prin vârfurile unor pătrate cu latura de 1 km, deci sunt paralele.
Mai ştim că AD=BC=2 km. Rezultă, fără nici un dubiu, că ABCD este trapez isoscel.
În plus măsura unghiului ADC este de 45 grade.
Practic, trebuie să calculăm diagonala AC într-un trapez isoscel cu laturile congruente AD=BC=2 km, baza mică AB=4 V2 km (este compusă din patru diagonale ale unor pătrate cu latura de 1 km), baza mare CD= 6 V2 km (este compusa din 6 diagonale ale unor pătrate cu latura de 1 km) şi un unghi ascuţit de 45 grade, unde prin "V2" s-a notat "radical din 2".
Pentru aceasta, se duce înălţimea din A (de exemplu AT) şi se formează un triunghi dreptunghic isoscel ATD cu ipotenuza de 2 km. Rezultă că AT=DT=V2 km (radical din 2). Atunci, TC=5V2 km şi cu ajutorul teoremei lui Pitagora rezultă că AC=V52 sau AC=2V13 km (2 radical din 13).
Adică, distanţa este ceva mai mare de 7 km!