Capitanul fusese instiintat ca la o stâna se comisese un furt de miei
si ca ciobanul pagubit banuieste pe unul dintre cei trei vecini ai sai.
Dupa ce l-a ascultat pe cioban, l-a întrebat daca printre oi are
si una neagra  si i-a spus ce trebuie sa faca, pâna va veni el la stâna..
In ziua stabilita, suspectii vociferau, în timp ce o oaie neagra,
culcata în mijlocul bataturii, rumega linistita.
- Bine ati venit, salutä unul dintre banuiti; ceilalti salutara si ei.
  Badia asta, al nostru, vrea sa ne faca de râs cu oaia lui!
   Zice ca animalul are calitati de judecator si ca îl va demasca pe hot!
   Cum e posibil asa ceva!  Doar nu suntem copii?
- Nu sunteti copii, adevarat, îi facu Roman cu ochiul gazdei, dar oaia neagra,
poate dv. nu stiti, este înzestrata de la natura cu un dar deosebit: când o mângâie  pe spate omul ce a furat , ori a încercat sa-i faca un alt rau, începe sa zbiere.  In rândul banuitilor... rumoare.
- Gata. Cine o mângâie primul? li se adresa capitanul.
- Eu, iesi în fata cetateanul care îl salutase. Sunt cinstit, n-am furat, si nu ma va behai. Omul mângâie oaia si, într-adevar, animalul nu scoase nici un sunet.
Si nici la ceilalti doi.
-  Vedeti , nici unul nu este hotul ! Oaia e tot oaie, fie ea si neagra!
-  Nu stiu daca e  chiar asa,le-o întoarse ofiterul. Aratati, va rog, mâinile!...
    Banuitii întoarsera palmele si le privira.
- Tu esti hotul! spuse capitanul ,aratând pe unul dintre banuiti.
   Si chiar în aceeasi clipa, cu totii întelesera ca avea dreptate.

Cum credeti ca s-a demascat hotul?