Hai sa vedem o problema de logistica a secolelor din Evul Mediu romanesc... Sper sa nu se creada ca am luat-o razna propunand o astfel de tema. Desi imposibil chiar nu este...

Ma gandeam la anii aceia pe care i-a tot ilustrat Sergiu Nicolaescu prin filme. Nu, nu alea cu comisarul Moldovan. Celelalte. Cu spahii la mijloc, tatari pe flacuri. In spate, oastea de stransura. Si "noi" pe unde mai razbatem. Pe vremea aceea, istoria ne invata ca "parjoleam ogoarele si otraveam fantanile".

Daca la treaba cu parjolitul ogoarelor nu am obiectii, nu la fel de usor ma impac cu ideea otravitului fantanilor. Pai, sa ne inchipuim. Logistic nu pare chiar simplu. Sa zicem ca veneau turcii. De la vami, probabil, vestea ajungea la domnie. Care domnie, sa zicem, trimitea repede soli pe cai in toata Valahia. "Bai, otraviti fantanile !" Ce fel de otrava foloseau ? Care era traseul otravii de la producator pana la fantana ? Cine punea otrava ? Taranul ? Solul trimis de domnie ? Cata otrava o fi necesara ca sa nu se mai poata folosi fantana ?

Apoi, ce se intampla dupa ce turcii plecau ? Cata apa trebuia scoasa din fantana ca sa fii sigur ca ce a mai ramas, amestecat cu apa proaspata din izvoarele fantanii, este potabila din nou ?