A trecut aproape un an de cand asa zisa "Delta a Bucurestiului" - balta Vacarestiului - a ajuns in atentia bucurestenilor datorita speciilor rare de pasari pe care le adaposteste si a faunei neobisnuite pentru o metropola atat de aglomerata. Totodata a trecut un an, conform Hotnews, de cand autoritatile au promis, in special in campania electorala, ca vor ecologiza locul si il vor declara parc natural, dar deocamdata nu s-a intamplat nimic. Locul este plin de gunoaie, iar oamenii strazii dau frecvent foc stufarisului. In unul dintre incendiile din acest an a ars de vie una dintre cele doua vulpi care si-au gasit adapost aici - o curiozitate pentru biologi - si zeci de pasari. Braconierii decimeaza si ei micile zburatoare pentru a le vinde in piata. In ciuda negijentei si ignorantei autoritatilor si a oamenilor care si-au gasit adapost acolo, natura isi demonstreaza superioritatea. Zeci de specii de pasarii, unele vazute cu greu si in Delta Dunarii, pot fi observate in acest paradis secret.

Ironic este ca Balta Vacarestiului s-a format din neglijenta oamenilor. Dupa ce, in 1986 Ceausescu a demolat inchisoarea Vacaresti - fosta manastire Vacaresti - s-a apucat sa construiasca cel mai mare complex sportiv olimpic din SE Europei. "Ceausescu a expropriat pe toata lumea de acolo. Erau case, gradini, terenuri agricole. A vrut sa construiasca cea mai mare baza olimpica din SE Europei. A facut digul si a sapat cuva lacului olimpic. Aprovizionarea lacului ar fi urmat sa se faca din Arges, de la Lacul Mihailesti, fiindca Dambovita avea debit prea mic si era sub nivelul viitorului Lac Vacaresti. A facut si un canal urias, prin care poate trece camionul, intre cele doua puncte. Trebuia sa mai umple lacul. La sala polivalenta, pe care a inceput sa o ridice in locul fostei manastiri Vacaresti, s-a terminat subsolul, parterul si primul etaj", povesteste Dan Trifu, vicepresedintele fundatiei Ecocivica, un ONG care s-a implicat in salvarea "Deltei Bucurestiului".

Dupa revolutie, lucrarea a ramas in paragina. Pe locul fostei sali polivalente se afla un mall. Proprietarii au inceput sa revendice terenurile de pe fundul lacului. O parte au si obtinut hotarari definitive si irevocabile, iar ceilalti inca se judeca pentru a obtine pamantul sau asteapta raspuns de la Ministerul mediului. Nimeni insa nu s-a ocupat sa ingrijeasca. Nici proprietarii nici autoritatile. Apa a pus stapanire pe zona, iar animalele si oamenii fara adapost s-au adapostit acolo, feriti de ochii lume si de agitatia din oras.

"Acest loc este superb. Alte orase amenajeaza artificial astfel de parcuri salbatice in oras, cheltuind bani grei. Noi avem si il lasam in paragina. Am putea face o zona superba de agrement. Doamna Rovana Plumb a promis ca zona va deveni arie protejata insa nu s-a intamplat nimic. Problema este ca poti sa-l declari arie protejata si de utilitate publica, dar trebuie sa ii expropriezi pe cei care au teren acolo. Noi am facut un calcul si ar fi vorba cam de  200 de milioane de euro pentru exproprierea celor 200 ha. Mai ales acum, in perioada de criza, terenul nu poate costa mai mult de 100 de euro/mp - tinad cont ca nu are utilitati. Acesti bani ar putea fi luati din fonduri europene sau s-ar putea da o Hotarare de Guvern prin care sa li se plateasca in rate aceste sume proprietarilor. Daca s-ar dori ca acest loc sa devina parc natural, s-ar realiza", a declarat Dan Trifu, vicepresedinte Ecocivica. 

""Delta Burestiului" sau balta Vacarestilor se afla in acelasi stadiu in care era anul trecut din punct de vedere administrativ... Dupa parerea mea este o chestiune de vointa politica. Daca tu crezi ca acest eventual Parc Natural Intraurban - cu peste 90 de specii de pasari in el - ar fi cel mai vizitat loc al Bucurestiului - si eu cred cu tarie acest lucru - atunci te implici cu forta sa-l realizezi...din pacate, de la doamna ministru Plumb ai impresia ca in afara de Programul Rabla nu exista altceva mai important in materie de mediu. Nu am stiinta ca ministerul sa fi intreprins ceva in afara de vorbe, si nu pot sa spun ca nu m-am interesat personal atat eu cat si cei de la National Geografic despre mersul lucrurilor... Cat despre promisiunile in materie de Mediu ale doamnei ministru...sincer sa fiu, nu cred ca promisiunile de persuadare electorala au legatura cu realitatea, ci cu ajunsul la putere", a declarat Liviu Mihaiu pentru HotNews.

Asa zisa "Delta" a Bucurestiului a fost descoperita in 2007 de unul dintre voluntarii Societatii Ornitologice Romane (SOR), Cristian Mihai. Acesta a ramas uimit de frumusetile pe care le-a vazut acolo. Dupa aceea, locul a atras alti biologi si pasionati de pasari.

"Prima oara cand am vazut Delta Bucurestiului am vazut-o din satelit, ma uitam pe o harta. E un mare punct verde intr-un ocean de gri, asadar a trebuit sa merg sa vad mai multe. Am ajuns acolo in 2012 si am ramas mut: sunt specii pe care nu te astepti sa le gasesti nici in orase mai mici, dar in mijlocul Capitalei. Eu am ramas surprins de numarul mare de pasari din zona. Fac mereu comparatie cu Balta Comana, unde merg destul de des, iar in Vacaresti am reusit sa observ mai multe gainuse de balta decat acolo. Sa nu va mai spun de rapitoarele de zi. Vanturelul rosu este unul dintre cei mai intalniti soimi in Bucuresti, dar eretele de stuf si eretele vanat sunt raritati si exceptii pentru peisajul urban", spune Dani Dragan, un alt voluntar al SOR.

In Delta Bucurestiului si-au gasit adapost in total circa 90 de specii de animale.  "Vulpile, bizamii, nevastuicile sunt pe lista de mamifere. La amfibieni avem broasca de lac, brotacelul si izvorasul cu burta rosie. La pasari,  lucrurile se complica in bine, iar lista are peste 40 de specii. Unele sunt extrem de greu de vazut si in Delta Dunarii. Este cazul buhaiului de balta si a starcului pitic. Cele doua pasari au sistem de camuflare extrem de bun. Starcul pitic si buhaiul de balta isi ridica ciocurile spre cer atunci cand simt ca se apropie cineva si raman nemiscati minute intregi. Dungile de pe piept, abdomen si gat ii fac sa se confunde cu stuful si astfel scapa si de obiectivele aparatelor de fotografiat si de privirile curiosilor. Pasarile de apa sunt cele mai numeroase: trec uneori cororanii mari, lisitele cuibaresc in studul din apropierea apei. Gainusele de balta sunt chiar mai usor de vazut decat in Balta Comana, un alt loc despre care se spune ca este o a doua Delta. La capitolul rate, Balta Vacaresti permite observarea unor specii destul de greu de vazut si pe lacurile din apropierea oraselor: rata cu cap castaniu si rata rosie. Este prezenta aici si rata mare, specie care poate fi intalnita pe toate lacurile din parcurile Bucurestiului", explica Ovidiu Bufnila, responsabil cu comunicarea la SOR.

Acest loc este frumos prin unicitatea si diversitatea lui, mai spune Ovidiu Bufnila: "Bucurestiul are sobolani, dar cei care ajung in Vacaresti au ocazia sa vada bizamul, animal care nu poate fi confundat cu sobolanul si care nu sta niciodata in orase. Acesta traieste in special in Delta Dunarii si nimeni nu stie cum a ajuns sa isi faca vizuina la cateva sute de metri de blocurile din Berceni, pe lacul Vacaresti. Lacurile din Bucuresti sunt pline de testoase de Florida, pe care oamenii le-au aruncat in apa dupa ce au vazut cat de mari pot fi, sau dupa ce au decis ca nu mai vor ca animal de companie o astfel de testoasa. In Vacaresti poate fi vazuta in libertate o specie autohtona de testoasa -  testoasa de lac".

Vedeta in presa din 2012 a fost o familie de vulpi care s-a stabilit in Balta Vacaresti si care vana acolo. In 2013 cineva a incendiat insa stuful din zona. Imediat dupa aceasta operatiune, Dani Dragan a descoperit ca una dintre vulpi a fost prinsa in stuf si arsa de vie. Dan Trfu, vicepresedinte Ecocivica, spune ca aceste incendii au pornit fie de la cei care trec prin zona si arunca tigara, fie de la oamenii strazii care fac foc acolo. De asemenea exista suspiciuni ca focul a fost pus chiar de proprietarii terenurilor de acolo ca sa poata scapa de animale si sa construiasca.

In 2012, voluntarii de la asociatia"Salvati Dunarea si Delta" au facut o ecologizare a lacului Vacaresti.  In prezent insa locul este invadat din nou de gunoaie. "La aceasta ora, gunoaiele se gasesc in Vacaresti peste tot, de pe luciul apei si pana in stuf, de pe un mal pe altul. Iar multi dintre bucuresteni, cand au aflat ca au o zona verde in mijlocul orasului au reactionat campeneste. In weekend se incing gratarele, se iese la picnic pe malul apei si se arunca pet-urile peste tot. Nota discordanta fac studentii si biologii, care vin in Delta Bucurestiului sa faca observare de animale", spune Ovidiu Bufnila, responsabil cu comunicarea la SOR.

Si Dani Dragan, voluntar SOR, spune ca oamenii nu stiu sa se bucure de acest loc unic. "Este pacat ca oamenii din zona nu stiu sa se bucure de aceste specii, de natura care efectiv le bate la usa. In loc sa faca un gratar aici si sa chiuie pe manele, ar putea sta sa urmareasca o nevastuica la vanatoare, sa observe cum eretele de stuf isi urmareste prada, o lebada de vara care isi plimba puii pe lac si sa se bucure de tot ce le mai ofera acum balta. Va dau trei motive conrete pentru care trebuie sa avem grija de Vacaresti: biodiversitatea de aici este greu de intalnit in orice alt oras, este un spatiu de recreere ideal pentru familii, dar nu ma refer la gratar si petrecere, si este un extraordinar filtru de poluare, un plaman verde al Capitalei", spune acesta.

Un alt fenomen periculos pentru Balta Vacaresti este braconajul. Nu sunt de gasit vanatori care sa traga dupa animale, dar in ultimele doua luni, reprezentantii SOR au surprins doua persoane care prindeau pasari ca sa le vanda. "Mai multe persoane prind pasarile mici si colorate, precum scatii, sticleti, canepari si le vand apoi in pietele din imprejurimi". Dani Dragan a participat la prinderea unuia dintre braconieri. "Omul folosea pasari vii ca si "chematoare" pentru alte exemplare si avea bete cu dopuri de pluta infipte in pamant, pe care sa se aseze pasarile. Pe dopuri se afla un clei extrem de puternic care nu le mai permitea sa zboare. Dani si colegul sau Viorel Gavril au eliberat trei din cele cinci pasari pe care braconierul le folosea si ingrijesc si acum alte doua. Acestea aveau penele aripilor taiate pentru a nu putea zbura. Cand vor fi capabili de zbor, cei doi sticleti vor fi eliberati", spune Ovidiu Bufnila.

In ciuda nepasarii autoritatilor si ignorantei oamenilor, acest loc inca rezista.