Opera de lansare a neorealismului, Paisa se numara printre creatiile care realizeaza poate cel mai bine, in istoria filmului de fictiune, apropierea maxima de faptul autentic. Lucrate fara scenariu literar propriu-zis, cele sase episoade ale filmului constituie o improvizatie de geniu pe tema sfarsitului celui de-al doilea razboi mondial: in Sicilia, o fata moare absurd impreuna cu unul din soldatii carora le serveste drept calauza; la Neapole, un soldat negru descopera cu uimire viata mizera a saracilor care traiesc in ruine; in Roma eliberata, un ofiter american relateaza unei prostituate prima sa intalnire cu o fata din oras, si femeia se recunoaste cu regret in povestirea lui; trei clerici de confesiuni diferite dintr-un regiment american poposesc pentru o noapte intr-o manastire retrasa; sub privirile impasibile ale trupelor britanice care nu intervin, Florenta traieste agonia bataliei decisive dintre partizani si fascisti. O fata traverseaza printr-un labirint de cladiri primejdioasa zona de lupta, afland la sfarsitul drumului ca iubitul ei, seful partizanilor, a fost ucis; in mlastinile fluviului Pad, cativa partizani si parasutisti americani si englezi dau ultimele lupte inainte de a cadea in incercuirea germana. Rossellini dovedeste prin Paisa marile posibilitati estetice ale neorealismului.
|
|
|
|
|
