O tânără îşi pierde iubitul pe mare în această drama senegaleză de debut, parte comentariu social, parte poveste cu fantome ale trecutului. Un film romantic şi melancolic, care funcţionează la maxim ca evocare a dramei pierderii şi a solidarităţii feminine. Oceanul capricios este o imagine recurentă, fermecătoare dar considerând conotaţiile perfide ale mării pentru poporul senegalez, care a pierdut atâtea vieţi în adâncuri, regizoarea face ca valurile mării să fie mai mult hipnotice decât frumoase. Deşi naraţiunea este imperfectă şi frustrantă, totuşi nu compromite atmosfera de dramatism şi nici solidaritatea feminină
|
|
|
|
|
