În „Blind Hamlet“, naratorul se confruntă cu pierderea lentă a vederii. Tragedia se prefigurează, însă el alege să se joace, prin intermediul unui dictafon, cu adevărul, ficțiunea, destinul și șansa, nu înainte de a invita publicul să i se alăture. Șapte persoane din public vor fi invitate pe scenă pentru câteva jocuri simple. Restul publicului va fi, de asemenea, rugat să participe, în anumite momente cheie ale spectacolului.
