Home
Diseara Fun Dicţionare Utile Conversaţii
EnglishEnglish 
Înregistrează-te
Autentificare
  

cat conversatii Conversaţii: Romania, cu bune si rele


Aici vă puteţi face auziţi, vă puteţi împărtaşi experienţele, puteţi discuta cu ceilalti, puteţi lansa noi subiecte de conversaţie.

Propune o nouă temă de discuţie
Caută conversaţii după cuvinte cheie

Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, sfântă fabrică de făcut bani

Categorie: Romania, cu bune si rele
Discuţie iniţiată de GabiOffline
(12 răspunsuri)3.379 afişări

In editia din 9 ianuarie 2013 a emisiunii „Raport de caz”, TELE M a prezentat cateva din excesele Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, incepand de la lipsa totala de scrupule dovedita de fiecare data cand a fost vorba de vreo noua intrare in posesie, pana la sistemul preferential prin care se inventeaza si se distribuie parohiile.

La ora aceasta, MMB este cel mai important jucator pe piata imobiliara. Detine mii de hectare, nenumarate imobile si inregistreaza, an de an, profituri uriase. Ce se intampla cu aceste profituri, unde ajung sumele astronomice si cum se face ca statul continua sa pompeze fonduri intr-o institutie care nu mai are aproape nicio legatura cu statul?

Cu cele circa 40 de şcoli generale şi cam tot atâtea licee, municipiul Iaşi este exemplul clasic de neputinţă ridicată la rang de strategie de dezvoltare: în capitala habotniciei, numărul de biserici aproape că-l întrece pe cel al instituţiilor de învăţământ.
 
Pretins stat laic, România se comportă, în fond, ca un stat religios ce sprijină, în plină criză, dezvoltarea sufocantă a Bisericii. Asta în timp ce, de la an la an, bugetele sănătăţii sau învăţământului sunt tot mai mici.
 
Care este motivul pentru care Biserica Ortodoxă a devenit cel ma important jucător pe piaţa imobiliară? Cum se derulează afacerile acestei Biserici la Iaşi? Care este explicaţia că, în timp ce spitalele se închid din lipsă de bani, zeci de noi parohii apar precum ciupercile după ploaie?
Vom vedea în cele ce urmează.
 
Sfintele falsuri
 
Dacă în secolul XIX biserica deţinea circa o treime din teritoriul naţional, nici secolul XXI nu pare a fi mai rău: în acest moment, BOR este al patrulea mare latifundiar al României, deţinând sute de mii de hectare (arabil, păduri şi păşuni).
 
De-a lungul timpului, s-a configurat un "mod de operare" devenit deja clasic. Eficienţa acestui model de acţiune bisericească a fost testată, cu asupra de măsură, în Iaşi.
 
De notorietate este modul viclenesc în care Mitropolia obţinea palatul Sturza, unde îşi desfăşura activitatea postul TVR Iaşi.
 
În 2004, fantomatica Societate Ortodoxă a Femeilor Române Iaşi cere în instanţă retrocedarea clădirii în care funcţiona postul de televiziune. Motivul: clădirea aparţinuse în perioada interbelică Societăţii Naţionale a Femeilor Otodoxe Române. În ciuda faptului că societatea nu a reuşit, la instanţele ieşene, să demonstreze că este continuatoarea societăţii interbelice, instanţele bucureştene au lăsat, inexplicabil, TVR Iaşi fără sediu.
 
Situaţia este absurdă, legitimând eventuali urmaşi ai lui Ştefan cel Mare să revendice Moldova pe motiv de continuitate…
 
Curios este că, imediat după pronunţarea sentinţei, imobilul şi terenul din strada Lascăr Catargi 33 a fost intabulat pe numele societăţii amintite. Urmarea? TVR Iaşi a pierdut, astfel, şi al doilea imobil, alăturat, construit în anii 70, şi în care stă acum cu chirie.
 
O ultimă curiozitate: Societatea Femeilor Ortodoxe Române este, juridic vorbind, diferită de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. Or, acum, şi clădirea şi terenul din Lascăr Catargi 33 sunt, practic, ale Mitropoliei.
 
Concluzia? La vremea respectivă, fostul director al postului tv o spunea răspicat: "Societatea Ortodoxă a Femeilor Române este găselniţa prin care Mitropolia a pus mâna pe palatul Sturza".
 
Dacă până acum Mitropolia Moldovei pare, conjunctural, intrată în situaţii nu tocmai curate, cazul Abuhnoaie demonstrază că, de fapt, matrapazlâcurile sunt norma cu care acţionează locţiitorii lui Dumnezeu pe pământ.
 
În 2003, Grigore Abuhnoaie cumpără firma „Cetaţuia” SRL. Patrimoniul? Ceva pământ situat la poalele dealului Cetăţuia, împădurit, pe care urma să fie construit un minimotel. De altfel, construcţia a şi început. În mai 2003, juristul Mitropoliei, Constantin Grigore, îi face lui Abuhnoaie o propunere-şoc.
 
Grigore Abuhnoaie: Pe 21 mai, mi-a cerut sa-i vind cladirea in constructie. Ca o ia cu 200 de milioane. Bagasem acolo 3 miliarde. L-am refuzat. Pe 23 a depus deja actiune de revendicare, inclusiv pe terenul meu. Mi-a zis ca daca nu i-am vindut-o cu 200 de milioane, o sa platesc un miliard sa o darâm.
 
Refuzul lui Abuhnoaie a fost costisitor: 10 ani de procese şi sute de milioane cheltuite. Mitropolia solicitase retrocedarea a 30 de hectare, adică tot versantul dealului Cetaţuia, în baza unor acte false.
 
Grigore Abuhnoaie: au avut acte false, titluri false. au solictat 30 de hectare, si li s-au dat 87 de hectare. (...) daca sunt hoti? Nu pot generaliza, nu toti sunt hoti. dar astia cu care ma lupt eu sunt cu siguranta.
 
De adăugat că, în cazul Abuhnoaie, DNA Iaşi încă tace şi primeşte acte, iar Mitropolia a găsit o portiţă de scăpare pentru prelungirea unui proces absolut inutil...
 
Statul, un domeniu al Bisericii
 
Reîntregirea averilor secularizate de către domnitorul Cuza nu a dus, aşa cum s-ar crede, la stoparea practicii BOR de a apela din gros la banul public. Secularizarea a rămas leitmotivul favorit al Bisericii şi pretextul de a supune statul la tot felul de cazne financiare. Bunăoară, la nivel naţional, în 2011, statul aloca 60 milioane euro pentru co-plata salariilor angajaţilor BOR, faţă de 10 milioane dolari în anii '90.
 
Totodată, pe lîngă sumele consistente alocate programelor de asistenţă socială derulate de biserici, statul suportă şi cofinanţarea construcţiei noilor lăcaşuri de cult. Lucrul acesta se întâmplă simultan cu neglijarea flagrantă a unor domenii vitale, precum sănătatea sau educaţia.
 
La Iaşi, Mitropolia cere bani pentru cofinanţarea construcţiei a zeci de biserici noi în municipiu. În timp ce Ministerul Culturii şi Cultelor face eforturi să identifice fonduri pentru repararea acoperişului mănăstirii Bârnova, Mitropolia Moldovei - entitate cu milioane de euro profit anual - prezenta în 2010 următoarea statistică referitoare la Arhiepiscopia Iaşului: 64 de noi biserici în curs de construire, 51 lăcaşuri cu lucrări de consolidare sau restaurare, 37 cu lucrări de pictare, 35 de case parohiale în curs de construire... Per total, 247 de şantiere, obiective la care statul - prin entităţile locale - e cofinanţator.
 
Cum se inventează o parohie…
 
Recent, unul dintre capii BOR dezvăluia, fără voie, o informaţie importantă: o parohie ar trebui să numere circa 1.000 de enoriaşi. Adică o biserică la fiecare 7-8 blocuri. Concluzia? Iaşul ar avea nevoie de 300 de biserici. De altfel, furia construcţiei de biserici noi a transformat oraşul într-un şantier permanent.
 
Cum se face o parohie? Simplu: Mitropolia o înfiinţează, şi apoi cere Primăriei Iaşi teren, motivaţia standard fiind "solicitarea cetăţenilor care nu au un loc de închinăciune apropiat". Astfel se face că, în unele cazuri, apar parohii la 500 de metri una de alta.
 
În maxim o lună, parohia nou înfiinţată primeşte, în folosinţă gratuită, terenul - de 2.000 până la 5.000 de metri pătraţi. Motivul? Pe lângă solicitările, mai mult sau mai puţin numeroase, ale cetăţenilor, decizia Primăriei se sprijină pe caracterul de "utilitate publică" atribuit bisericilor. Asta deşi Legea nr.33/1994 nu include bisericile în această categorie.
 
Pe principiul că orice lege e făcută de oameni, deci poate fi fentată, cererile pentru atribuirea unor terenuri au fost motivate, mai nou, prin "construirea unui lăcaş de cult şi a unei cantine sociale". Or, în mai toate cazurile acea cantină socială a rămas la stadiul de proiect; adică... inexistentă. Primăria tace pentru că a te pune rău cu Biserica înseamnă a pierde important capital politic. Adică, pe înţelesul tuturor, voturi!
 
După atribuirea terenului, începe şantierul. Odată sfinţite, construcţia şi terenul aferent trec în proprietatea bisericii... Pentru totdeauna, în vecii vecilor…
 
Astfel se face că, în municipiu, peste 2 hectare de teren au intrat, de facto, în proprietatea bisericii ortodoxe, fără ca statul să primească un leu. Invers, problema se pune altfel: pentru o bucată de teren de 110 metri pătraţi, necesari spitalului de oncologie, Parohia "40 de sfinţi" a stors statului 26.000 euro. Culmea este că aceeaşi parohie primise, de la stat, o sumă aproape dublă pentru finisarea picturilor... Morala? Cand e vorba de bani, biserică uită de "ajutorarea celor în suferinţă"...
 
Dar sa revenim.

În Dacia, pe strada Vitejilor, construcţia colosului de beton armat a durat 20 de ani. Şi încă se lucrează. Pînă acum ceva ani, parohul ţinea slujbele la parterul unui bloc; desigur, "la solicitarea cetăţenilor care nu aveau lăcaş de cult în apropiere"...
 
La un kilometru depărtare, o nouă biserică a fost practic ridicată peste noapte, lângă piaţa Voievozilor: 6.700 metri pătraţi dedicaţi, în 2011, pentru un nou lăcaş de cult, o casă parohială şi cantină a săracilor. Lipseşte bineînţeles cantina săracilor, dar a apărut în schimb un gard de beton cât să construieşti 3 case. Alături, un liceu - care nu găseşte resursele financiare să finalizeze sala de sport şi un corp nou de clădire. Are un gard jalnic, iar lucrările se derulează de ani buni. Cei de la liceu nu pot decât să se uite cu jind, peste gard, la viteza cu care s-a ridicat biserica din vecinătate.
 
La 500 de metri distanţă, altă biserică, cea de la Minerva. Cotineaţa de tablă ce a servit ca paraclis împlineşte, anul acesta, 20 de ani; arată ca un coteţ ceva mai răsărit. Alături, biserica se află în  stadiul de finalizare al exterioarelor.
 
După alţi 300 de metri, biserica Sfântul Nectarie, construcţie finalizată în timp record; după 1.000 de metri, apare biserica din Galata, finisată, dar care, ca şi precedenta, păstrează aspectul unui şantier. Evident, nu se vede nici o cantină socială...
 
Biserici noi mai sunt cu duiumul: două în Nicolina, din care una a distrus un parc, înjumătăţindu-l... Apoi alte două în CUG, una în curtea Liceului Mangeron din Bulevardul Poitiers, una pe Aleea Rozelor, două în Tătăraşi, una în Socola... Şi aşa mai departe
 
Care este, totuşi, explicaţia avalanşei de biserici?
 
Inflaţia de sutane
 
Studiul Asociaţiei "Solidaritatea pentru Libertate de Conştiinţă", privind impactul construcţiei lăcaşelor de cult asupra libertăţii de conştiinţă şi secularităţii statului, finanţat de Ambasada Olandei, relevă un aspect ignorat voit, până acum, de autorităţile eclesiastice: inflaţia de preoţi.
 
"Dat fiind faptul că facultăţile de teologie nu oferă oportunităţi variate de încadrare într-o piaţă a muncii de profil, se generează o presiune formidabilă în sensul creşterii numărului de parohii. Iar preoţii încearcă să obţină o parohie oricând şi oriunde acest lucru este posibil", menţionează studiul respectiv.
 
Pe scurt, anual, ar fi vorba de peste 1.500 de noi teologi. Şi o problemă lepădată în curtea statului. Urmarea?
 
Dacă am da crezare avocatului Viorel Mihalache, fost preot, existenţa mafiei ar explica modul cum, peste noapte, poţi obţine o parohie bună, la oraş... Să zicem în Bulevardul Poitiers. O biserică ridicată fix în curtea unui liceu, numai ca un absolvent cu pile să aibă un loc de muncă...
 
Poate că acelaşi gen de întâmplare a dus la crearea unei noi parohii între blocuri, pe Aleea Rozelor. Parcul de joacă pentru copii a fost desfiinţat. Construcţia nu respectă distanţa dintre clădiri dictată de normele europene, şi nici celebrul de-acum "studiu de însorire". Cum a obţinut preotul acordul cetăţenilor? "I-a pacalit pe aia, i-a facut sa semneze, cica o sa faca o biserica mica, si uite ce magaoaie a ridicat...", spune un cetăţean din zonă.
 
Ca să nu mai spunem că celebra motivaţie, adică "absenţa unui loc de închinăciune apropiat" nu putea fi invocată - alte două biserici se află la 300, respectiv 2.000 de metri. O explicaţie mai simplă ar fi faptul că parohul se numeşte Doroşincă şi este fiul protopopului Vilie Doroşincă...
 
Lupta pentru parohii există, cu adevărat, şi naşte războaie teribile. Un caz celebru este cel al preotului Petre Ouatu, care a fost îndepărtat - cu tam-tam - din biserica pe care o construise. Pe scurt, Ouatu a fost acuzat că vine beat la slujbe. Cine i-a luat locul?

Preotul Vasile Vicovan, frate cu preotul Ioan Vicovan, decan al facutăţii de Teologie Ortodoxă, este dublat de Gabriel Năstasă, asistent la aceeaşi facultate. Şi lista de "coincidenţe" e lungă cât o zi de post.
 
Puţină lume ştie despre aşa numitul "buget al parohiei". Mai precis, capitolul "cheltuieli", unde, în contul 656,punctul 1, sunt prinse cheltuieli pentru, cităm, "susţinerea unităţii ierarhic superioare".
 
Cu alte cuvinte: cu cât mai multe parohii, cu atât mai multe venituri...
 
În ceea ce priveşte numărul de imobile pe care BOR le deţine la Iaşi, e deja incalculabil. Numai bunul Dumnezeu mai poate ţine socoteala caselor deţinute de Mitropolie, Episcopie, protopopiate şi fiecare parohie în parte. Cum Biserica este scutită de impozite pe terenuri şi clădiri, sumele pe care le pierde statul an de an sunt de-a dreptul apocaliptice.
 
În treacăt fie spus, Mitropolia râvneşte şi după alte bunuri decât simple terenuri şi imobile. De exemplu, la sfâşitul anilor 90, printr-o hotărâre de Consiliu Local, Mitropolia se asocia cu Primăria Iaşi şi primea de la aceasta 1.510 metri pătraţi. Reprezentanţii lui Dumnezeu pe pământ ieşean au construit acolo, pe strada Sfântul Constantin, o benzinărie, primăria primind la schimb, vezi dragă Doamne, benzină.
 
Republica Ortodoxă România
 
Este România stat laic? Să enumerăm.
 
Schitul Toaca a fost construit ilegal, în inima unei rezervaţii naturale. Un altul, la fel de ilegal, a apărut în Delta Dunării, tot în arie protejată. Răspunsul legii? Niciunul.
 
Sute de biserici apar peste noapte în cartiere deja înghesuite, cu preţul sacrificării de spaţii verzi. Catedrala Mântuirii Neamului, cofinanţată de stat, este de-acum un etalon.
 
În Iaşi, esplanada de la Hala Centrală se va numi "Piaţa Sfânta Vineri", ca şi pasajul pietonal.
 
Pentru Aşezământul "socio-caritativ" Providenţa, statul a acordat Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, în 2004, două miliarde de lei vechi, pe lângă alte sute de milioane de lei investite în acelaşi obiectiv.
 
La instanţele de judecată din România, numărul proceselor pe rol în care este implicată Mitropolia Moldovei şi Bucovinei se apropie de o mie. Majoritatea pe speţe de fond funciar. O dovadă ca setea de pământ şi de arginţi este uriaşă. Iar pilda despre neîngroparea talantului, citită subiectiv şi necinstit, este admirabil pusă în practică de robi ai talantului.
 
Rămâne deschisă întrebarea: unde merge profitul acesta uriaş pe care, an de an, Biserica Ortodoxă îl înregistrează? Unde ajung milioanele rezultate din nenumăratele afaceri avantajoase pe care mai marii Bisericii le fac pe bandă rulantă?
 
Poate tocmai neputinţa de a răspunde la asemenea întrebări a făcut ca încrederea în instituţia Bisericii să scadă vertigionos în ultimii 20 de ani. Poate tocmai de aceea tot mai mulţi români au nostalgia unei relaţii directe, nemijlocite, cu divinitatea. Nu de alta, dar vorba aceea… Până la sfinţi te mănâncă dracii…

Sursa: TELE M si antitepari.ro

Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, sfântă fabrică de făcut bani
Tags: biserica, religie
Răspunde
Răspunsuri
Răspunsul tău:
Click aici pentru a te autentifica
Propune o nouă temă de discuţie
Discuţii similare:
Rai si iad

"Nu crezi in Dumnezeu? Nu esti singurul."

Este religia doar un "bullshit" ?

Astazi fluieram in biserica

Indreptar pentru spovedanie - lista de pacate !!!

Ar mai avea barba un Dumnezeu desenat in 2012 ?

Exista viata dupa moarte?

Rusaliile fara... Google

Relatari de la slujba de Inviere

Binecuvântează intrările şi ieşirile lor.

Daca Dumnezeu e asa bun, de ce permite atata rautate?

Donarea de organe trebuie să se facă numai între creştinii ortodocşi

Avem nevoie de şcoli, de lumină, de cultură, nu de popi, de întuneric şi de ignoranţă

A creat Dumnezeu raul ???

La manastire ?

Care oras romanesc va deveni "Noul Ierusalim spiritual" ?

Taina spovedaniei, taina pocaintei

Va mai veni ziua de maine?

Deci, ati tinut sau nu post ?

Temă (am inspirația obosită, ce vreți?)
SUS
0.0876 / 0.0280 (77)