Joke of the Day

ile

Scrisoarea liceenilor de la “Bolintineanu” către premierul Victor Ponta

Scandalul “Şpagă la bac” a continuat cu un nou episod: încercarea de luare cu arcanul a junilor liceeni şi transportarea lor la audieri de către procurorii băsişti, udrişti şi funierişti.
A fost nevoie de amestecul hotărât în treburile justiţiei al lui Victor Ponta, această Ană Ipătescu cu ochelari şi cojones, pentru a-i elibera pe tinerii revoluţionari din braţele nemiloasei potere. Entuziasmaţi de gestul haiducesc al premierului, liceenii au ţinut să-şi manifeste mulţumirea, adresându-i acestuia o scrisoare deschisă, pe care o publicăm în exclusivitate.

ile

Domnu priministru Victor Ponta

În primu rând, ne e greu să ne esprimăm cu “domnu’” unui meseriaş atât de apropiat de sufletul nostru, fincă simţim că ca tine suntem şi noi, aşa că dăne voe săţ-i spunem, ca la cel mai bun pretenar al nostru: “Băi, coae, eşti tare, să moară mama!” Cea-i făcut tu pentru noi no să uităm niciodată, frăţică!
Când a tăbărât garda peste noi, să nam parte, nu mai ştiam unde să mai ascundem mangoţii, iam băgat pe unde am putut, da’ băieţii na fost norocoşi ca fetele, aşa că na putut săi bage dăcât în chiloţi, unde ia găsit procurori şi nea dat de belea că nea pus să dăm declaraţii şi mulţi dintre noi ştia dăcât să se semneze.
Dar, chiar când credeam că am berbelito, că nu mai ie nimic de făcut şo să ajungem cu toţii colegi de scăpat săpunul cu idolul nostru, Gigi Becali, pă Jilava, ai apărut tu, Viorele, ca un cavaler din ăla dea-m văzut noi în Stăpânu inelelor şi leai făcut varză pă orcile de procurori. Sa văzut, să şti, că ai experienţă cu procurori: aruncăi peste balustradă pe toţi, dăi ******!
Mulţi zice că nave-ai dreptul să dai ordine justiţiei. Mă, cum vine asta? Păi la cât am dat noi dreptu’, să na-i tu dreptul săţ-i arăţi muşchi la procurori şi la gabori? Adică noi am dat mia de euro la profi ca să rămânem cu buza umflată, şi ****** şi cu banii luaţi, şi fără diploma de bac? De ce eşti priministru, nu să dai ordine, ca să meargă treaba bine, pă combinaţie?
Şi, săm-i bag banii pă card şi cardun buzunar de nar fi mers treaba brici, dacă nu se amesteca muişti ăştia! Parcă nu mai avea ce să facă, în loc so găsească în pana mea pă Elodia sau conturile lu Ceaşcă, ei face iureş cu noi, nea văzut mai cu ciungăn păr, mai cu pene pe spate? Ai ******’ de procurori, băgaleam pământ pă faţă! Credene, Viorele, de nu nea venit s-ăi înjurăm ieri de toţii morţii lor şi dăcât din respect faţă de domnu Liviu Dragnea, nam făcuto!

ile

Încă o dată, îţi mulţumim pentru tot ceai făcut pentru noi şi sper să ne ţii partea şi mai încolo, la facultate, la masteraturi sau la doctoraturi. Findcă nu ţiam zis, coae, da visu nostru e să avem toţi doctoratu, ca tine, păi, ce, mamele noastre să nu fie mândre de noi, numa ****? Şi, cu tot respectul, îţi zicem săţ-i păzeşti scaunu, că venim tare din urmă.
Sântem sute de mii care vrem să dovedim că putem să copiem mai bine ca tine, că putem să îmbârligăm pă ******i mai bine de cum ia-i îmbârligat tu, că suntem mai şmecheri şi mai tari în gură ca tine! Că cum zicea şi profu nostru de filosofie, Socrate: “Vai de dipscipolu care nuşi depăşeşte maestru!” Maestre Ponta, ţinete bine, noi venim!
Semnează:
Un grup de liiceni de la Lic. Dimitrie Bolimtineanu

dnlac

neata :)

CCBLC

Se întâlnesc doi betivi de dimineată:
-Ai luat micul dejun astăzi?
-Nu, nici măcar o picătură…

CCBLC

Nu bei câteva zile – și imediat te simți în formă, dimineața e senină, dispoziția super, energie cât încape și viața devine atât de frumoasă încât merită să te duci la o bere.

CCBLC

El si ea in pat. Suna telefonul. Ea raspunde si vine inapoi.
−Cine a fost? intreaba el.
−Sotul.
−Atunci plec.
−Stai linistit. A zis ca mai sta inca o ora, fiindca a iesit la o bere cu tine.

hoyas

Furadan! Imparte un flacon cu Madalina Manole!

ile

Balada chibritului de George Topârceanu.

Locuiam într-o odaie
La al patrulea etaj,
Strada Universităţii,
Casă mare cu grilaj.

Casa asta, din păcate,
C-un proprietar bigot,
N-avea electricitate.
Dar încolo avea tot:

Scări, balcoane, coridoare
Şi, ca-n orice case mari,
Cu apartamente multe -
Fel de fel de locatari.

Într-un rând, venind acasă,
Noaptea, de la cinema,
La parter, pe întuneric,
Aud paşi în urma mea.

Şi-o uşoară siluetă
Îmi vorbi abia şoptit:
"-Dacă nu sunt indiscretă,
Domnule, n-ai un chibrit ?"

O fi tânără? Frumoasă?
Doamnă măritată, sau.?
Fără multe marafeturi,
Scot chibritul şi i-l dau.

Urc apoi o scară-n fugă
Dar când trec prin coridor,
Drept în faţa mea o uşă
Se deschide-ncetişor.

Şi prin crăpătura uşii
Scoate capul blond, sburlit,
O duduie somnoroasă:
"-Domnule, n-ai un chibrit?"

Pe-asta o cunosc eu bine:
E frumoasă ca un paj,
O servesc la repezeală
Şi mai urc înc-un etaj.

Când, prin razele de luna
Ce treceau printr-o perdea,
Ce să vezi? O doamnă brună
Îmbrăcată-n pijama.

Este Ea! Chiar Ea! -
Femeia după care mă topesc
De vreo zece zile-ncoace
Şi nimica nu-ndrăznesc!

N-aveam încă cunoştinţă:
"Scuză-mă dacă-mi permit,
Soţul meu e dus de-acasă,
N-ai matale un chibrit?"

Un chibrit? Ce fericire,
Mai aveam vreo două-acum,
I-aş fi dat chiar patru dacă
Nu făceam risipă-n drum.

Altă scară, cea din urmă,
Pe culoar aud un zvon,
Ce-i? Un drac de fată-n casa,
Numa-n bluză şi jupon.

Ma opreşte cu sfială:
"-De nu sunteţi prea grăbit,
Mă iertaţi de indrazneală,
V-aş ruga.-Ce? -Un chibrit."

Trebuia să-i dau că altfel
Asta-mi scoate vreun ponos,
Scotocesc prin buzunare,
De necaz le-ntorc pe dos:

"Am gasit o gămălie,
Doar atât, îmi pare rău,
Nu ştiu dacă s-o aprinde.
S-a aprins? Norocul tău!"

Când, în fine, ajuns-odată
În odaia mea: tablou!
O amică (are cheie)
M-aştepta ca pe-un erou:

"De trei ceasuri stau în beznă,
Zice, eş

ile

"De trei ceasuri stau în beznă,
Zice, eşti nesuferit,
Sunt grozav de enervată,
Scoate fuga un chibrit."

Iar chibrit? Simţi-i că-mi sare
Ţandăra, curat pârjol:
"Ce-s eu fabrică de fosfor?
Sunt regie? Monopol?

De când am intrat în casă
Tot chibrit, chibrit, chibrit,
*****` să vă ia pe toate,
Nu mai am, le-am isprăvit!"