DISEARA.RO :: View topic - MINTI STRALUCITE CARE AU REVOLUTIONAT LUMEA ? DE CE ?
RegisterSearchFAQMemberlistUsergroupsLog in
MINTI STRALUCITE CARE AU REVOLUTIONAT LUMEA ? DE CE ?

 
This topic is locked: you cannot edit posts or make replies.    DISEARA.RO Forum Index » Casa de cultura View previous topic
View next topic
MINTI STRALUCITE CARE AU REVOLUTIONAT LUMEA ? DE CE ?
Author Message
Santo
Nou venit
Nou venit


Joined: 08 Sep 2007
Posts: 4
Location: Miami

Post MINTI STRALUCITE CARE AU REVOLUTIONAT LUMEA ? DE CE ? Reply with quote
Albert Einstein (1879 - 1955)

Fzician german, poate cel mai mare fizician al tuturor timpurilor. A pus baza teoriei relativitatii restranse si teoriei relativitatii generalizate. Un om plin de aspecte interesante. Desi avea unul dintre cele mai mare coeficiente de inteligenta, si desi multi il considera cel mai mare fizician al tuturor timpurilor, el a ramas corigent ... la fizica. A explicat teoria relativitatii: "Daca stai cu o femeie urata un minut ti se pare ca e o vesnicie, daca traiesti toata viata alaturi de o femeie frumoasa ti se pare ca s-a scurs intr-un minut."


Citat: "God does not play dice (with the Universe)."


Tue, 11 Sep 2007 10:32 View user's profile Send private message
Basketballplayer123456789
Nou venit
Nou venit


Joined: 13 Dec 2006
Posts: 26

Post Reply with quote
citat einstein: "exista doua lucruri infinite in lume:universul si prostia. asupra primului nu sunt sigur."
Wed, 03 Oct 2007 19:31 View user's profile Send private message
NatyMysin
Avansat
Avansat


Joined: 15 Apr 2008
Posts: 1133
Location: studenta

Post Reply with quote
lumea trebuie in permanenta revolutionata..in special romania....hai sa ne incurajam si noi talentele si sa lasam prostia in umbra Indiferent
Sun, 27 Apr 2008 03:31 View user's profile Send private message Yahoo Messenger
zuzuzuzu
Avansat
Avansat


Joined: 12 Aug 2008
Posts: 744

Post Reply with quote
Laureatul Premiului Nobel pentru Medicină în 1974, George Emil Palade, a murit astăzi în Statele Unite ale Americii, la vârsta de 96 de ani. George Emil Palade s-a născut la Iaşi în 1912, într-o familie de profesori. Mediul familial l-a încurajat în formarea sa intelectuală. În 1930 este admis ca student la Facultatea de Medicină a Universităţii din Bucureşti, pe care o absolvă în 1940, obţinând titlul de Doctor în Medicină. În 1946 se însoară cu Irina Malaxa, fiica industriaşului Nicolae Malaxa şi pleacă cu soţia sa în Statele Unite ale Americii, fiind angajat ca cercetător la New York University. În 1952 obţine cetăţenia americană.

L-a întâlnit pe Albert Claude, un om de ştiinţă care lucra în Institutul Rockefeller şi l-a invitat pe Palade să lucreze împreună cu el în Departamentul de Patologie celulară. George Palade a realizat importanţa excepţională a microscopiei electronice şi a biochimiei în studiile de citologie.

Cum nu era biochimist, a iniţiat o colaborare cu Philip Siekevitz. Împreună au combinat metodele de fracţionare a celulei cu microscopie electronică, producând componenţi celulari care erau omogeni morfologic. Analiza biochimică a fracţiunilor mitocondriale izolate a stabilit definitiv rolul acestor organule subcelulare ca un component major producător de energie. Cel mai important element al cercetărilor lui Palade a fost explicaţia mecanismului celular al producţiei de proteine.

El a pus în evidenţă particule intracitoplasmatice bogate în ARN, la nivelul cărora se realizează biosinteza proteinelor, numite ribozomi sau "corpusculii lui Palade".

În 1961 G. E. Palade a fost ales membru în "National Academy of Science". În 1973 părăseşte Institutul Rockefeller, mutându-se la Yale University, iar din 1990 lucrează la Universitatea din San Diego. Împreună cu Keith Porter, a editat revista "The Journal of Cell Biology", cea mai importantă publicaţie ştiinţifică în domeniul biologiei celulare. A fost ales membru de onoare al Academiei Române.

În 1999 Universitatea California constituie "The George Emil Palade Fellowship Fund", burse ce sunt acordate la trei dintre cei mai buni cercetatori.

În anul 1974 primeşte Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină, pe care l-a împărţit cu Albert Claude şi Christian de Duve pentru "descoperirile lor privind organizarea structural şi funcţională a celuluei".

În 1986, Preşedintele Ronald Reagan i-a decernat Medalia Naţională pentru merite deosebite în domeniul ştiinţei, iar anul acesta, preşedintele Traian Băsescu l-a decorat cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Colan.

George Palade are doi copii, o fată Georgia Palade Van Duzen, şi un băiat Philip Palade, din prima căsătorie cu Irina Malaxa. În 1970 s-a căsătorit cu Marilyn Gist Farquhar.
Sa-i fie tarana usoara.
Wed, 08 Oct 2008 16:37 View user's profile Send private message
25
Nou venit
Nou venit


Joined: 11 Jun 2007
Posts: 10

Post Reply with quote
Laureaţii Premiului Nobel primesc o medalie de aur, o diplomă şi un cec de zece milioane de coroane suedeze (1,02 milioane de euro), care poate fi împărţit, la fiecare categorie, între maximum trei câştigători.

Din 1901 până astăzi, un număr de 181 de oameni de ştiinţă au primit Premiul Nobel pentru Fizică. Trebuie spus că domeniile interdisciplinare fizică, chimie şi biologie s-au dovedit întotdeauna extrem de fertile în descoperiri remarcabile, deseori recompensate cu un Premiu Nobel. Deseori este imposibil - şi inutil - să se traseze frontiere nete între ştiinţele naturii. Chiar şi Comitetele Nobel au fost puse deseori în dificultatea de a stabili cărei discipline îi aparţin lucrările unui anumit laureat, acordând, de exemplu, Mariei Curie o dată Premiul Nobel pentru Fizică şi a doua oară pentru Chimie, sau propunând să i se acorde lui Svante Arrhenius jumătate din Premiul Nobel pentru Chimie şi jumătate din Premiul Nobel pentru Fizică, sau distingând un celebru fizician - Ernst Rutherford - cu Nobel pentru Chimie etc.

Ca şi la capitolul Nobel pentru Medicină, au existat omisiuni şi greşeli. Nedreptăţile suferite de oamenii de ştiinţă români sunt aproape necunoscute. Se remarcă profesorul Constantin Miculescu (1863-1937): el a determinat valoarea "Q" a caloriei, constantă fundamentală a termodinamicii. Dragomir Hurmuzescu (1865-1954) este descoperitorul proprietăţilor razelor Roentgen. Nicolae Vasilescu-Karpen (1870-1964) este autorul a numeroase teorii ale fenomenelor fizice; Ştefan Procopiu (1890-1972) - descoperitorul unui fenomen din fizica luminii care îi poartă numele şi a magnetoului. Alexandru Proca (1897-1955) a scris ecuaţii utilizate în fizica relativistă, teoria particulelor elementare etc. Ştefania Mărăcineanu (1882-1944) este descoperitoarea fenomenului de radioactivitate artificială. Horia Hulubei (1896-1972) este creatorul unor tipuri de celule fotoelectrice. Eugen Bădărau (1887-1975) este descoperitorul ionilor negativi din oxigen şi hidrogen. Lista se referă la invenţii şi inovaţii pentru care alţi cercetători, mai lenţi dar mai vicleni, au primit Nobel pentru Fizică, în detrimentul românilor noştri.

Comunitatea ştiinţifică internaţională este însă de acord cu majoritatea deciziilor luate. Intenţia lui Alfred Nobel a fost ca premiul să facă posibil ca cercetătorii talentaţi să îşi continue cercetările fără să se îngrijoreze de situaţia materială. Astăzi, împlinirea acestui obiectiv este pusă sub semnul întrebării. În primul rând, vârsta la care câştigătorii obţin premiul este relativ ridicată; în al doilea rând, premianţii sunt deja recunoscuţi ca oameni de ştiinţă în momentul în care primesc distincţia. În orice caz, studiile medicale cer, de decenii, un buget considerabil şi grupuri mari de studiu. Aşadar, Premiul Nobel al zilelor noastre diferă foarte mult faţă de cel de acum 100 de ani.

Pentru juriu, datoria de a selecta laureaţii este una stimulativă, iar momentul citirii discursului laureaţilor este o ocazie memorabilă. Anunţarea premiilor, ca şi ceremonia şi festivităţile de decernare sunt o atracţie pentru mediul ştiinţific, literar, politic şi mass-media internaţională.
Wed, 08 Oct 2008 17:40 View user's profile Send private message
zuzuzuzu
Avansat
Avansat


Joined: 12 Aug 2008
Posts: 744

Post Reply with quote
Ai uitat sa-l mentionezi, printre altii, si pe Nicolae Paulescu, inventatorul insulinei, sa-i dam ce i se cuvine Caesarului:
Născut în ziua de 30 octombrie 1869, Nicolae Paulescu a beneficiat de o solidă instruire liceală la Bucureşti, însuşindu-şi limbile franceză, greacă şi latină. Numeroasele şi variatele lecturi din acea vreme l-au introdus în lumea fiziologiei, a literaturii şi a artei, domenii spre care a manifestat puternice înclinaţii de-a lungul întregii sale vieţi.
Nicolae Paulescu
Între 1888 şi 1896, a urmat cursurile Facultăţii de Medicină din Paris, devenind extern, apoi intern la spitalul Hotel Dieux, condus de celebrul clinician Etienne Lancereaux, care îi va deveni mentor şi colaborator. Între 1896 şi 1901 a obţinut trei doctorate la Paris - în medicină, fiziologie şi, la Sorbona, în ştiinţe naturale -, concomitent cu efectuarea unei serii de studii în diferite domenii ale medicinei.

Cercetările sale au vizat aproape toate capitolele fiziologiei, dar principala lui preocupare a constituit-o studiul glandelor endocrine - hipofiza, tiroida, suprarenala şi pancreasul - pentru care a fost onorat de statul francez cu prestigioasa distincţie „Palmele Academice". În 1908 a publicat celebra monografie „L'hypophise du cerveau”.

În anii 1903, 1906, 1912 şi 1930 a publicat în faze succesive monumentala sinteză medicală (circa 4000 de pagini) intitulată „Traite de Medicine Lancereaux-Paulescu”. În anii primului război mondial, a redactat tot în limba franceză o altă lucrare medicală de excepţie, în trei volume, intitulată „Traite de Physiologie Medicale”.

În acest tratat au apărut pentru prima dată rezultatele sale experimentale referitoare la secreţia endocrină pancreatică. Iar dovezile în sprijinul proprietăţilor fiziologice şi farmacodinamice ale secreţiei endogene pancreatice au fost publicate în numărul din 31 august 1921 al prestigioasei reviste „Archives Internationales de Physiologie", tipărită la Liege.

Insulina este, fără îndoială, „molecula vedetă" a secolului al XX-lea. O moleculă organică intens studiată, acum foarte bine cunoscută, care s-a transformat într-un adevărat „elixir al vieţii" în 1922, când a fost introdusă în terapeutică. Acest moment a marcat salvarea a zeci de milioane de diabetici, a căror viaţă a devenit dependentă de administrarea zilnică a preţiosului hormon.

Introducerea ei în tratamentul diabetului zaharat reprezintă contribuţia biochimiştilor Collip, MacLeod, Banting şi Best, dar descoperirea aparţine lui Nicolae C. Paulescu, care, din păcate, a fost eclipsat de grupul celor patru canadieni ce au stârnit un val de entuziasm greu de imaginat în ziua de astăzi. În urma rezultatelor obţinute în primele tratamente cu insulină, lumea s-a bucurat fără să dea atenţie celui care se ascundea în spatele epocalei descoperiri, deoarece se întâmpla pentru prima dată să fie redaţi vieţii mii de pacienţi diabetici muribunzi, până atunci condamnaţi la o moarte lentă şi sigură.

În aceste circumstanţe, recunoaşterea importanţei descoperirii prin atribuirea Premiului Nobel pentru medicină şi fiziologie în anul 1923 a fost pe deplin îndreptăţită. Numai că graba în care s-au făcut nominalizările şi mai ales superficialitatea de care a dat dovadă comitetul de decernare a Premiului Nobel din acel an au condus la cea mai gravă eroare înregistrată vreodată în istoria prestigioasei instituţii suedeze.

Premiul s-a acordat canadienilor Banting şi MacLeod, fără a se indica meritele pe care le-au avut în descoperirea insulinei. După toate probabilităţile, i s-a atribuit lui Banting activitatea experimentală desfăşurată de el împreună cu Best, activitate prezentată într-un articol publicat în februarie 1922, care rezuma, de fapt, concluziile lui Paulescu, în timp ce MacLeod a fost premiat pentru utilizarea insulinei în practica clinică, etapă în care principalul merit i-a revenit biochimistului Collip, care a reuşit pentru prima dată purificarea extractului pancreatic, facîndu-l administrabil la om.

Printr-o acţiune concertată a mass-media canadiene, atenţia comunităţii ştiinţifice a fost comutată de la adevăraţii cercetători către cei care şi-au arogat nişte merite necuvenite. Deşi încă din 1923 au existat voci care au pus sub semnul întrebării decizia comitetului Nobel din acel an, oficialităţile canadiene s-au străduit şi au reuşit să înăbuşe contestaţiile venite din partea susţinătorilor lui Collip şi Best, care se considerau şi ei îndreptăţiţi să revendice o parte din meritele marii descoperiri.

Lupta din „coşul cu crabi din Toronto" (aşa cum sugestiv a fost caracterizată relaţia dintre cei patru canadieni în perioada 1921-1923) avea să fie tranşată în favoarea lui Banting şi Best, creditaţi în anii ce-au urmat ca „descoperitorii insulinei". Această opţiune a fost determinată de pericolul contestării formulate de Paulescu, în jurul căruia s-a instituit rapid o eficientă „conspiraţie a tăcerii".

Protestele lui Paulescu, venite de undeva de la porţile Orientului, aveau să fie rapid înăbuşite, fundamentala lui contribuţie la epocala descoperire rezultând numai din prezentarea grotesc deformată de către Banting şi Best. După stingerea lui Paulescu din viaţă, în 1931, totul a intrat într-o desăvârşită uitare, întreruptă miraculos în 1969.

Redescoperirea contribuţiei fundamentale a lui Paulescu la izolarea hormonului antidiabetic pancreatic, numit ulterior insulină, a fost făcută oarecum întâmplător de către diabetologul scoţian Ian Murray care, pregătindu-se să scrie un istoric al celebrei descoperiri, a constatat cu surprindere că adevărul documentar era cu totul altul decât cel prezentat de istoriografia canadiană. El a scris patru articole prin care a reuşit să convingă comunitatea ştiinţifică internaţională că, înaintea lui Banting şi Best, Paulescu publicase lucrări de o valoare inestimabilă, în care descrisese cu lux de amănunte acţiunile hormonului antidiabetic pancreatic.

În 1976, respectiv 1986, I. Pavel a scos pe piaţă două monografii care aveau să completeze „dosarul insulinei". Apoi, în 1996, la celebrarea a 75 de ani de la realizarea epocalei descoperiri, a fost adusă în prim-planul discuţiilor contribuţia excepţională a ilustrului român Nicolae C. Paulescu, a cărui lucrare „Archives Internationales de Physiologie”, publicată pe data de 31 august 1921, a reprezentat adevăratul certificat de naştere al insulinei.

Poate că ar mai trebui menţionat şi faptul că toţi membrii grupului canadian au ştiut de realizările lui Paulescu încă înainte de a-şi publica lucrările în anii 1921 şi 1923. Citirea eronată a tratatelor lui Paulescu, ale căror concluzii clare au fost grotesc deformate, a avut drept consecinţă scoaterea lui din discuţie în 1923, atunci când s-a decis acordarea Premiului Nobel pentru medicină. După o jumătate de veac, însă, această acţiune frauduloasă se va întoarce împotriva lor ca un bumerang cu acţiune întârziată, dar distrugătoare.

Din postura de „binefăcători ai omenirii", Banting şi Best au trebuit să treacă în rândul plagiatorilor lipsiţi de scrupule şi de inspiraţie. Spectaculoasa răsturnare de situaţie înregistrată în 1996, la 75 de ani de la descoperirea insulinei, demonstrează încă o dată că adevărul este o valoare imprescriptibilă. El poate fi ascuns sau temporar denaturat, dar niciodată distrus. După o absenţă de trei sferturi de veac, Paulescu revine în galeria marilor fiziologi ai lumii, cu o contribuţie ştiinţifică neegalată în acest secol: aceea a descoperirii insulinei.

În cinstea ilustrului savant român care a realizat descoperirea medicală a secolului XX, 2001 a fost desemnat „Anul Paulescu", deoarece s-au împlinit 132 de ani de la naşterea lui, 80 de ani de la publicarea lucrării prin care a anunţat descoperirea hormonului antidiabetic pancreatic şi 70 de ani de la trecerea sa în nefiinţă.

Pentru cinstirea acestor evenimente, Academia Română, Societatea Română de Diabet, Institutul „N. Paulescu", Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila", Academia de Ştiinţe Medicale şi Asociaţia Diabeticilor au organizat numeroase manifestări ştiinţifice, iar pe 31 august 2001, în prezenţa preşedintelui Federaţiei Internaţionale de Diabet, Sir George Alberti, a fost dezvelit monumentul „N.C. Paulescu" în faţa Facultăţii de Medicină din Bucureşti, locul în care ilustrul savant a desfăşurat timp de treizeci de ani o foarte prodigioasă activitate.
Wed, 08 Oct 2008 19:52 View user's profile Send private message
roxanna_52
Nou venit
Nou venit


Joined: 30 May 2007
Posts: 67

Post Reply with quote
Minti stralucite care au revolutionat lumea au fost sute poate si mii chiar,asta depinde din ce unghi privim problema si ce intelegem prin a revolutiona lumea.Probabil ca(dupa parerea mea)9 din 10 oameni,ar raspunde instantaneu la aceasta intrebare :Albert Einstein.Nu vreau sa subestimez valoarea acestuia,dar sa nu uitam ca nu este singurul.Cunoastem fiecare dintre noi cel putin 10 ,,minti stralucite'' din istoria omenirii.
Ii putem mentiona aici pe 1. Buddha,care si-a dedicat viata descoperirii adevarului existentei si religiei si i-a invatat pe cei din jur cum sa se ridice deasupra durerii existentiale,fondand astfel budismul,religie despre care cu totii am auzit si poate chiar cunoastem cateva invataturi de-ale acestuia.Si uite ca acest lucru se intampla dupa aprox. 2500 de ani de la moartea sa.

2.Martin Luther King care a luptat intr-un mod non-violent impotriva injustitei din America dupa cel de-al doilea razboi mondial si a avut o puternica influenta asupra miscarii de adoptare Drepturilor Civile.La vremea aceea negrii erau cu totul discriminati si lipsiti de multe drepturi.Daca acum ,,negrii'' au aceleasi drepturi ca restul americanilor ii multumim in cea mai mare parte lui M.L.King.

3.Formatia The Beatles care a influentat muzica,moda,stilul de viata si arta secolului XX

4.Nostradamus probabil cel mai mare sarlatan din istoria omenirii.Care a infulentat conducatorii de stat sa isi schimbe strategii politice si multe altele.Desi unele profetii nu s-au indeplinit,unii inca mai urmeaza si in zilele noastre prezicerile sale,desi au trecut aprox 450 de ani de la moartea sa.

5.Alexandru cel Mare care a cladit un imperiu intins pe 3 continente si a fost fondatorul culturii elene.Spre sfarsitul vietii aproape ca a fost declarat zeu intre zei.

Si lista poate continua:Edison,Rasputin,Petru cel Mare,Cleopatra,Hitler,Sotii Curie,Che Guevara,Confucius,Van Gogh,Pablo Picasso,Renoir,C.Columb,Marco Polo,Napoleon,C.Chaplin,Mozart,F.M.Dostoievski,Balzac,G.G.Marquez,Moliere etc. etc. etc.
Thu, 29 Jan 2009 00:45 View user's profile Send private message
tussinel
Junior pe Diseara.Ro
Junior pe Diseara.Ro


Joined: 29 Jan 2009
Posts: 210

Post Reply with quote
Din cate vad, pana acum l-ati omis pe unul dintre cei mai inteligenti oameni de stiita, misterios, si totodata controversat. Este vorba desigur, de Leonardo da Vinci. El a fost artist, om de stiinta, inventator, filozof, si totodata un om de spirit universal. Nu se poate spune ca a revolutionat ceva anume, dar a fost cel mai complex geniu al tuturor timpurilor. De la creatiile lui artistice pline de mister, cu presupuse coduri si mesaje ascunse, unele cu intelesuri nedeslusite pana in zilele noaste, inventiile lui ce intuiau aparate care au deveni oarecum indispensabile in ziua de azi, diverse studii in domeniul biologiei, mecanicii, astronomiei, geometriei, urbanisticii, este clar cel mai complex om de stiinta din toate vremurile. Chiar daca a creat multe controverse, mai ales in privinta orientarii lui sexuale, neexistand nici o evidenta a vre-unei relatii mai intime a lui cu o femeie, avand in preajma lui numai barbati, si avand un discipol foarte apropiat care intr-un final i-a devenit si mostenitor, nu-i putem lua gloria ce ii apartine.
Eu il admir enorm si il plasez pe locul intai in topul personajelor ce au schimbat lumea pe care o stim...urmatorul pe lista mea ar fi Thomas Alva Edison, alt mare inventator, ce a revolutionat cu adevarat domeniul tehnicii...si urmatorul in topul meu ar fii probabil Nostradamus, dar ca personalitate cu influenta negativa...
Wed, 04 Feb 2009 09:41 View user's profile Send private message Send e-mail
Display posts from previous:    
This topic is locked: you cannot edit posts or make replies.    DISEARA.RO Forum Index » Casa de cultura All times are GMT + 3 Hours
Page 1 of 1

 
Jump to: 
You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot vote in polls in this forum


Powered by phpBB © 2001, 2005 phpBB Group
Design by Freestyle XL / Flowers Online.
UP